schimbase. Nu mai era gura-spartă din clasă, cu adidașii de reclamă. Era un copil de 12 ani care rămăsese cu o jumătate de roșie mușcată în mână și cu obrajii roșii, mai roșii decât ai mei. Se uita în pământ. Gașca din spatele lui tăcea. Nimeni nu mai fluiera. Râsul se stinsese de tot, ca și cum cineva ar fi apăsat un buton.
Reflecții asupra muncii
Tata a pornit motorul și am plecat mai departe pe stradă. Eu nu mai simțeam rușine, simțeam altceva, ceva cald și greu în piept,
